Ore suplimentare și sporuri 2026: cât ți se cuvine legal și cât ajunge în mână
Orele suplimentare se compensează în primul rând cu ore libere plătite, în următoarele 90 de zile calendaristice. Sporul de minimum 75% din salariul de bază apare abia dacă acea compensare nu a fost posibilă. Ordinea este stabilită de Codul muncii și mulți angajați nu o cunosc.
Am calculat exact cât valorează o oră suplimentară, cât costă firma și, mai ales, ce înseamnă în bani alegerea dintre sporul de noapte de 25% și programul redus cu o oră. Am verificat și de unde vine termenul de 90 de zile — nu a fost mereu așa — și cât riscă efectiv o firmă care nu respectă regulile. Diferența este mai mare decât te-ai aștepta.
Cuprins
- Ce înseamnă, legal, oră suplimentară
- Ordinea impusă de lege: întâi liber plătit, apoi bani
- Cât valorează efectiv o oră suplimentară
- Munca de noapte: spor de 25% sau o oră în minus?
- Nu există spor legal de weekend — dar există unul pentru sărbătorile legale
- Cât poți câștiga legal din ore suplimentare
- Ce riscă firma dacă nu respectă regulile — amenzile ITM în 2026
- Dacă lucrezi part-time, ore suplimentare nu ar trebui să existe deloc
- Când se adună sporurile: exemplu cu noapte plus suplimentare
- Ce trebuie să verifici pe fluturașul de salariu
- Întrebări frecvente
- Articole similare
Ce înseamnă, legal, oră suplimentară
Articolul 120 din Codul muncii definește munca suplimentară ca fiind munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal. Durata normală este de 40 de ore pe săptămână, așa că orice oră peste acest prag intră în categoria orelor suplimentare.
Prestarea lor cere acordul tău, dar acordul nu trebuie neapărat exprimat în scris. Dacă șeful îți atribuie o sarcină care, realist, nu poate fi terminată în programul normal, se consideră că ai fost solicitat tacit să faci ore suplimentare — nu contează dacă nimeni nu a rostit cuvântul „suplimentare”. Diferit este cazul în care rămâi singur, din proprie inițiativă, fără nicio cerere din partea angajatorului: acolo situația se interpretează de la caz la caz și e mult mai greu de dovedit ulterior.
Excepțiile de la regula acordului sunt strict limitate: cazurile de forță majoră și lucrările urgente destinate prevenirii ori înlăturării consecințelor unui accident. În afara acestor situații, un refuz nu poate fi sancționat.
Articolul 124 interzice complet munca suplimentară pentru tinerii de până la 18 ani. Nu există derogare de la această regulă, indiferent de acordul scris al minorului sau al părinților.
Pentru cei care lucrează în regim de telemuncă, regulile nu se schimbă cu nimic — orele suplimentare există și acolo, dar sunt mult mai greu de dovedit fără un pontaj. Contractul de telemuncă trebuie să prevadă modul de evidențiere a orelor de muncă, exact ca la un contract clasic, iar simplul fapt că lucrezi de acasă nu îl scutește pe angajator de obligația de a înregistra și compensa orele de peste program.
Ordinea impusă de lege: întâi liber plătit, apoi bani
Aceasta este partea cel mai des încălcată în practică. Articolul 122 spune că munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.
Abia dacă acea compensare nu este posibilă în termenul de 90 de zile intră în joc articolul 123, care impune plata unui spor la salariu. Cuantumul sporului nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază corespunzător orelor prestate.
Cele 90 de zile se numără de la data la care ai efectuat orele, nu de la finalul lunii sau al anului. Dacă termenul a trecut și nu ai primit nici liber, nici spor, situația poate fi sesizată la Inspecția Muncii.
De ce exact 90 de zile — și nu 60, cum mai scrie pe unele site-uri
Am verificat textul actualizat al Codului muncii direct la sursă, pentru că foarte multe ghiduri online încă amestecă cele două cifre. Varianta inițială a articolului 122, din 2003, prevedea un termen de compensare de doar 60 de zile calendaristice. Alineatul a fost modificat prin OUG 117/2021, care a extins termenul la actualele 90 de zile.
Practic, firma are acum cu o lună mai mult la dispoziție ca să-ți dea liber plătit înainte să fie obligată să treacă la spor în bani. Dacă un contract individual sau colectiv de muncă mai vechi, nemodificat de HR, încă menționează 60 de zile, clauza respectivă este depășită de lege — se aplică oricum termenul legal de 90 de zile, nu cel scris în contract, cu excepția cazului în care contractul prevede un termen mai scurt în favoarea ta.
Sporul de 75% este un minim legal, nu un maxim.
Contractul colectiv sau cel individual de muncă pot prevedea un procent mai mare — dar niciodată unul mai mic.
Cât valorează efectiv o oră suplimentară
Calculul pornește de la tariful orar, obținut prin împărțirea salariului de bază la numărul de ore lucrătoare din lună. Pentru o lună medie de 168 de ore și un salariu de 6.000 de lei brut, tariful orar este 35,71 lei.
Ora suplimentară plătită cu sporul minim valorează 35,71 × 1,75 = 62,50 lei brut. Din ea se rețin CAS de 25%, CASS de 10% și impozitul de 10%, așa că în mână rămân 34,40 lei.
| Salariu brut | Tarif orar | Oră suplimentară brut | În mână | Costul firmei |
| 4.325 lei | 25,74 lei | 45,05 lei | 26,36 lei | 46,07 lei |
| 6.000 lei | 35,71 lei | 62,50 lei | 34,40 lei | 63,91 lei |
| 9.000 lei | 53,57 lei | 93,75 lei | 54,84 lei | 95,86 lei |
| 12.000 lei | 71,43 lei | 125,00 lei | 73,12 lei | 127,81 lei |
Raportul care contează: din fiecare 100 de lei pe care firma îi cheltuie pe ore suplimentare, în buzunarul tău ajung 54,85 lei. Restul se duce în contribuții și impozit — același raport, indiferent de nivelul salariului, pentru că toate procentele (CAS, CASS, impozit) sunt fixe.
Zece ore suplimentare pe lună, pe fiecare prag salarial
La un salariu de 6.000 de lei, zece ore suplimentare înseamnă 625 de lei brut și 350,49 lei net. La 9.000 de lei brut, aceleași zece ore aduc 548,44 lei net.
| Salariu brut | 10 ore supl. brut | 10 ore supl. net | Pe an (12 luni) |
| 4.325 lei | 450,50 lei | 263,55 lei | 3.162,60 lei |
| 6.000 lei | 625,00 lei | 350,49 lei | 4.205,88 lei |
| 9.000 lei | 937,50 lei | 548,44 lei | 6.581,28 lei |
| 12.000 lei | 1.250,00 lei | 731,17 lei | 8.774,04 lei |
Pe an, chiar și un ritm modest de 10 ore suplimentare pe lună înseamnă o sumă comparabilă cu un salariu net întreg în plus, la partea de jos a plajei — un motiv în plus să urmărești dacă acele ore chiar apar pe fluturaș, nu doar în vorbe.
Munca de noapte: spor de 25% sau o oră în minus?
Articolul 125 definește munca de noapte ca fiind cea prestată între orele 22:00 și 06:00. Ești considerat salariat de noapte dacă efectuezi cel puțin 3 ore de noapte zilnic sau dacă orele de noapte reprezintă cel puțin 30% din timpul lunar de lucru.
Articolul 126 îți dă două variante, iar alegerea între ele se face de regulă prin negociere. Am calculat ce înseamnă fiecare, în cifre.
- Program redus cu o oră — lucrezi 7 ore în loc de 8, fără scăderea salariului de bază.
- Spor de minimum 25% — lucrezi programul întreg și primești 25% în plus din salariul de bază pentru orele de noapte.
| Spor de 25% | Program redus cu o oră | |
| Ore lucrate pe lună | 168 ore | 147 ore |
| Câștig suplimentar brut | 1.500 lei | 0 lei |
| În mână | +862 lei | salariul obișnuit |
| Timp liber câștigat | 0 | 21 de ore pe lună |
| Plata pe oră lucrată | 44,64 lei brut | 40,82 lei brut |
Rezultatul este net în favoarea sporului: 1.500 de lei brut față de 750 de lei, adică exact dublu. Explicația este simplă. Sporul se aplică întregului salariu de bază corespunzător orelor de noapte, în timp ce ora de program redus valorează un singur tarif orar pe zi lucrată.
La un salariu de 9.000 de lei brut, aceeași alegere valorează 2.250 lei brut în plus pentru varianta cu spor, față de 1.125 lei brut pentru varianta cu program redus — proporția de 2 la 1 rămâne identică indiferent de nivelul salariului, pentru că ambele variante sunt procentaje din același salariu de bază.
Sporul de noapte aduce de două ori mai mulți bani. Programul redus îți dă însă 21 de ore de viață înapoi în fiecare lună. Ambele sunt legale, iar decizia depinde de ce prețuiești mai mult.
Nu există spor legal de weekend — dar există unul pentru sărbătorile legale
Contrar unei convingeri răspândite, Codul muncii nu prevede un procent obligatoriu pentru munca de sâmbătă și duminică. Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. Când este acordat în alte zile, salariații beneficiază de un spor stabilit prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern, nu printr-un procent fix din lege.
Situația e complet diferită pentru cele 16 sărbători legale (1-2 ianuarie, Paște, 1 mai etc.). Articolul 142 obligă angajatorul fie să acorde zile libere compensatorii, fie — dacă acest lucru nu este posibil — un spor de minimum 100% din salariul de bază pentru orele lucrate în acea zi. Aici procentul minim este fixat prin lege, spre deosebire de weekendul obișnuit, unde totul depinde de contract.
Practic, o oră lucrată într-o sâmbătă obișnuită poate să nu-ți aducă niciun leu în plus dacă firma nu are prevăzut un spor prin contract, în timp ce aceeași oră lucrată pe 1 mai îți aduce garantat, prin lege, cel puțin dublul tarifului orar normal.
Cât poți câștiga legal din ore suplimentare
Durata maximă a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin excepție se poate depăși acest prag, cu condiția ca media calculată pe o perioadă de referință de 4 luni să rămână sub 48 de ore.
Plafonul legal al orelor suplimentare și venitul maxim rezultat.
Practic, maximul este de 8 ore suplimentare pe săptămână, adică aproximativ 34,6 ore pe lună. La un salariu de 6.000 de lei brut, asta înseamnă 2.165 de lei brut și 1.251 de lei net.
Cu alte cuvinte, chiar la maximul legal absolut, orele suplimentare adaugă cel mult 35% la venitul tău net lunar. Orice promisiune de dublare a salariului din ore suplimentare este, în cadrul legal, imposibilă.
Plafonul de 48 de ore nu este o invenție românească pe care angajatorii o pot renegocia oricum — vine direct din Directiva (UE) 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru, transpusă obligatoriu de toate statele membre. Practic, dacă mâine ai lucra în Germania, Franța sau Polonia, ai găsi același plafon de 48 de ore săptămânale, calculat pe o perioadă de referință similară. Ce diferă de la o țară la alta este mărimea minimă a sporului, nu limita orelor.
Dacă firma nu-ți dă nici liber, nici spor: ce faci
Prima probă contează cel mai mult, iar cea mai solidă nu este memoria ta, ci un pontaj sau un sistem electronic de evidență a timpului de muncă. Instanțele românești acceptă pontajul electronic ca probă directă: într-un litigiu de muncă soluționat pe baza articolelor 122-123, instanța a obligat angajatorul la plata drepturilor salariale corespunzătoare muncii suplimentare tocmai pe baza pontajului electronic depus la dosar, după ce angajatorul nu a putut dovedi că ar fi compensat orele prin timp liber.
- Păstrează-ți propriile evidențe — capturi de ecran ale pontajului, e-mailuri sau mesaje prin care ți s-a cerut să rămâi peste program, chiar și note personale cu data și ora
- Cere în scris (e-mail, nu discuție verbală) confirmarea orelor suplimentare prestate și a modului în care vor fi compensate
- Dacă termenul de 90 de zile a trecut fără liber și fără spor, o sesizare scrisă la Inspecția Muncii pornește oficial verificarea, iar amenzile descrise mai sus se aplică exact pentru acest tip de nereguli
- Un CIM cu timp parțial în care ți se cer constant ore peste program nu are nevoie de o sesizare pentru „spor greșit”, ci pentru muncă nedeclarată — sancțiunea e mult mai mare
Ce riscă firma dacă nu respectă regulile — amenzile ITM în 2026
Articolul 260 alineatul (1) litera i) din Codul muncii sancționează nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară — fie că vorbim de neacordarea orelor libere în 90 de zile, fie de neplata sporului — cu o amendă de 1.500 până la 3.000 de lei.
Ce nu se știe la fel de bine este că, până în 2020, această amendă se aplica o singură dată pe firmă, indiferent câți angajați erau afectați. Legea 85/2020 a schimbat regula: amenda se dă acum pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară nereglementată. O firmă cu 10 astfel de angajați nu mai riscă o amendă de 3.000 de lei, ci de până la 30.000 de lei.
Sursă: Legea 85/2020, forma adoptată de Parlament — modifică art. 260 alin. (1) lit. i) din Codul muncii, senat.ro.
Separat de asta, evidența incorectă a timpului de muncă — un condică sau un pontaj care nu reflectă orele reale lucrate — este o altă contravenție, verificată tot mai des în controalele din 2026: doar în primele opt luni ale anului, Inspectoratul Teritorial de Muncă București a aplicat amenzi de aproape 31 de milioane de lei, o bună parte legate de muncă nedeclarată sau declarată parțial, inclusiv ore suplimentare needidențiate.
Pentru tine, ca angajat, asta înseamnă un argument concret când discuți cu HR-ul: nu ceri o favoare, ceri respectarea unei legi a cărei încălcare costă firma de zeci de ori mai mult decât ți-ar costa pe tine orele suplimentare neplătite.
Dacă lucrezi part-time, ore suplimentare nu ar trebui să existe deloc
Articolul 105 din Codul muncii este explicit: un contract individual de muncă cu timp parțial trebuie să conțină, obligatoriu, interdicția de a efectua ore suplimentare, cu excepția acelorași cazuri de forță majoră valabile și pentru normă întreagă. Un angajator nu are voie să-ți ceară, contractual sau verbal, să lucrezi peste programul stabilit în contract, chiar dacă tu ai fi de acord.
Inspecția Muncii a reamintit public regula printr-un comunicat: munca suplimentară se poate efectua doar de către salariații încadrați cu normă întreagă, iar în cazul celor cu timp parțial legea interzice acest lucru în mod expres — alături de interdicția, deja cunoscută, pentru tinerii sub 18 ani.
Dacă un angajator te pune totuși să lucrezi în afara intervalului orar stabilit prin contractul part-time, fapta nu se numește „ore suplimentare”, ci muncă nedeclarată pentru orele respective — și se sancționează mult mai dur decât o simplă neplată de spor: articolul 260 alineatul (1) litera e3) prevede o amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată în această situație, plafonată la 200.000 lei cumulat pe firmă.
Dacă lucrezi part-time și ești presat constant să depășești orele din contract, soluția legală nu este să accepți „ore suplimentare” care oficial nu pot exista, ci fie renegocierea normei de lucru printr-un act adițional, fie o sesizare la ITM.
Ce elemente trebuie să conțină contractul și cum se modifică legal printr-un act adițional găsești în ghidul despre contractul individual de muncă și clauzele obligatorii.
Când se adună sporurile: exemplu cu noapte plus suplimentare
Cele două sporuri nu se exclud — dacă lucrezi ore suplimentare în intervalul 22:00-06:00, ambele se aplică, unul peste celălalt, pentru că pornesc de la temeiuri legale diferite (articolul 123 pentru suplimentare, articolul 126 pentru noapte).
Exemplu: la un salariu de 6.000 de lei brut (tarif orar 35,71 lei), o oră suplimentară lucrată noaptea valorează 35,71 × 1,75 (sporul de 75% pentru suplimentare) × 1,25 (sporul de 25% pentru noapte) = 78,12 lei brut, față de 62,50 lei brut pentru o oră suplimentară obișnuită, ziua. Diferența de 15,62 lei brut pe oră, deloc neglijabilă pe un tur de noapte întreg, e ușor de pierdut din calcul dacă HR-ul aplică sporurile greșit, unul în locul celuilalt în loc de unul peste celălalt.
Ce trebuie să verifici pe fluturașul de salariu
- Numărul de ore suplimentare prestate, evidențiat separat de orele normale
- Procentul de spor aplicat, care nu poate fi sub 75%
- Dacă ai primit ore libere plătite, ele trebuie evidențiate ca atare, nu ca zile de concediu de odihnă
- Sporul de noapte, dacă ai lucrat cel puțin 3 ore în intervalul 22:00 – 06:00
- Dacă au trecut peste 90 de zile calendaristice de la orele prestate fără liber și fără spor — acolo e momentul să întrebi, în scris, ce se întâmplă
- Dacă ai contract part-time, orice oră lucrată în afara programului din contract nu trebuie să apară ca „suplimentară”, ci trebuie regularizată prin act adițional
Orele libere acordate pentru compensarea muncii suplimentare nu se confundă cu zilele de concediu de odihnă și nu se scad din cele minimum 20 de zile anuale.
Întrebări frecvente
Cât este sporul pentru ore suplimentare în 2026?
Minimum 75% din salariul de bază corespunzător orelor prestate, conform articolului 123 din Codul muncii. Este un minim, nu un maxim.
În câte zile trebuie compensate orele suplimentare?
Cu ore libere plătite, în următoarele 90 de zile calendaristice de la efectuarea lor. Sporul în bani se plătește doar dacă acest lucru nu a fost posibil.
De ce unele surse spun 60 de zile, nu 90?
Termenul de 60 de zile a fost cel inițial, din forma originală a Codului muncii din 2003. A fost extins la 90 de zile prin OUG 117/2021. Cifra de 60 de zile este depășită și circulă doar pe surse neactualizate.
Câte ore suplimentare pot face pe săptămână?
Maximum 8, pentru că durata totală, inclusiv orele suplimentare, nu poate depăși 48 de ore pe săptămână. Excepțional se poate depăși, dacă media pe 4 luni rămâne sub 48.
Pot refuza orele suplimentare?
Da. Munca suplimentară se prestează cu acordul salariatului, cu excepția cazurilor de forță majoră și a lucrărilor urgente pentru prevenirea accidentelor.
Cât este sporul de noapte?
Minimum 25% din salariul de bază, dacă lucrezi cel puțin 3 ore în intervalul 22:00 – 06:00. Alternativa legală este programul redus cu o oră, fără scăderea salariului.
Ce este mai avantajos, sporul de noapte sau programul redus?
În bani, sporul de 25% valorează dublu față de ora de program redus. Programul redus îți aduce în schimb aproximativ 21 de ore libere pe lună.
Există spor obligatoriu pentru munca de weekend?
Nu există un procent fix în Codul muncii pentru sâmbătă-duminică obișnuite. Sporul se stabilește prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern. Pentru sărbătorile legale, în schimb, legea impune minimum 100%.
Ce amendă riscă firma dacă nu-mi plătește orele suplimentare?
Între 1.500 și 3.000 de lei, pentru fiecare salariat afectat — nu o singură amendă pentru toată firma. Regula e în vigoare din 2020, prin Legea 85/2020.
Cât ajunge în mână dintr-o oră suplimentară?
La un salariu de 6.000 de lei brut, o oră suplimentară valorează 62,50 lei brut și 34,40 lei net. Firma plătește 63,91 lei pentru ea.
Minorii pot face ore suplimentare?
Nu. Articolul 124 din Codul muncii interzice complet munca suplimentară pentru tinerii de până la 18 ani.
Orele libere primite ca și compensare se scad din concediul de odihnă?
Nu. Sunt drepturi diferite. Concediul de odihnă rămâne de minimum 20 de zile lucrătoare pe an, indiferent de orele libere primite pentru muncă suplimentară.
Poate un angajat part-time să facă ore suplimentare?
Nu, cu excepția forței majore. Articolul 105 din Codul muncii obligă contractul part-time să conțină explicit interdicția orelor suplimentare, iar Inspecția Muncii a reconfirmat public această regulă.
Se adună sporul de noapte cu cel de ore suplimentare?
Da. Dacă ora suplimentară este lucrată și în intervalul 22:00-06:00, cele două sporuri se aplică succesiv, unul peste celălalt, nu alternativ.
Articole similare
- Calculator salariu net 2026: cum se calculează corect brutul în net
- Concediul de odihnă 2026: câte zile ai și cum se plătește
- Zile libere legale 2026: câte sunt și câte pierzi
- Calculator vechime în muncă 2026: cum se calculează și ce îți aduce fiecare an
- Demisia și preavizul 2026: câte zile și ce scrii în cerere
- Calculator salariu brut 2026: din net în brut și costul total
2 comentarii