Sari la conținut

Vechimea în muncă 2026: cum se calculează, cât valorează și cum o dovedești

Salarizare și legislația muncii36 vizualizări16 min de citit

Vechimea în muncă se socotește în zile calendaristice, nu în zile lucrătoare, iar diferența dintre cele două nu este o formalitate contabilă: fiecare zi de absență neplătită îți ia din vechime 1,36 zile, nu una. Anul acesta s-au schimbat și regulile de dovedire — Revisal a dispărut complet, iar adeverința nu se mai poate cere de la inspectoratul de muncă.

Mai jos ai formula de calcul, cât valorează vechimea în bani pe fluturașul de salariu, de ce sporul se oprește la 20 de ani și cum îți descarci singur extrasul din noul sistem, fără să mai ceri nimic angajatorului.

Trei cifre care definesc vechimea în muncă în 2026: factorul de conversie, sporul maxim și noul sistem de evidență.
Trei cifre care definesc vechimea în muncă în 2026: factorul de conversie, sporul maxim și noul sistem de evidență.
Cuprins
  1. Ce este vechimea în muncă
  2. Vechime în muncă și stagiu de cotizare: nu sunt același lucru
  3. Cum se convertesc zilele lucrate în zile calendaristice
  4. Cât valorează vechimea în bani: gradațiile din sectorul public
  5. La privat, vechimea nu valorează nimic automat
  6. După 20 de ani, sporul de vechime se oprește
  7. Paradoxul part-time: aceeași vechime, jumătate de pensie
  8. Ce deschide fiecare prag de vechime
  9. Cum îți dovedești vechimea în 2026
  10. Cât valorează un an de vechime la pensie
  11. Greșeli frecvente
  12. Întrebări frecvente
  13. Surse și legislație
  14. Articole similare

Ce este vechimea în muncă

Vechimea în muncă este perioada totală în care ai desfășurat o activitate profesională în baza unui contract individual de muncă. Baza legală este articolul 16 din Codul muncii, iar alineatul 5 al aceluiași articol precizează un lucru important: munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă indiferent de tipul contractului.

Se exprimă în ani, luni și zile. Este noțiunea folosită de angajator, nu de Casa de Pensii, și de ea depind drepturi concrete pe care le ai chiar acum, nu peste treizeci de ani: gradația de salarizare, durata preavizului, dreptul la ajutor de șomaj.

Vechime în muncă și stagiu de cotizare: nu sunt același lucru

Aceasta este confuzia numărul unu în discuțiile despre vechime. Cele două noțiuni se suprapun parțial, dar au surse legale diferite și consecințe diferite. Vechimea o certifică angajatorul și îți deschide drepturi din Codul muncii. Stagiul de cotizare îl evidențiază Casa de Pensii și îți construiește pensia.

Aceleași perioade pot conta la una dintre noțiuni și să nu conteze la cealaltă.
Aceleași perioade pot conta la una dintre noțiuni și să nu conteze la cealaltă.
PerioadaVechime în muncăStagiu de cotizare
Muncă cu contract individualDaDa
Concediu de odihnă plătitDaDa
Concediu medicalDaDa
Concediu de creștere a copiluluiDaDa
Șomaj indemnizat după 2002NuDa
Facultate la zi, cu diplomăNuDa, ca perioadă asimilată
Concediu fără plată obișnuitNuNu
Absențe nemotivateNuNu

Excepția de la regula concediului fără plată: perioada acordată pentru formare profesională constituie vechime în muncă, spre deosebire de concediul fără plată obișnuit.

Vechime în muncă, în specialitate și în specialitatea studiilor

În sectorul public întâlnești trei noțiuni care sună la fel și înseamnă lucruri diferite. Confuzia dintre ele blochează dosare de concurs în fiecare lună.

NoțiuneaCe înseamnăUnde se folosește
Vechime în muncăorice activitate cu contract individual de muncăgradații, preaviz, șomaj
Vechime în specialitateactivitatea în profesia sau specializarea tacondiții de ocupare a posturilor
Vechime în specialitatea studiiloractivitatea care corespunde diplomei obținuteconcursuri și avansare în instituțiile publice

Un economist care a lucrat cinci ani ca vânzător are cinci ani de vechime în muncă și zero ani de vechime în specialitatea studiilor. Pentru gradație contează primii, pentru un concurs pe post de economist contează ceilalți.

Cum se convertesc zilele lucrate în zile calendaristice

Angajatorul raportează zile lucrate. Sistemul de pensii are nevoie de zile calendaristice. Conversia se face după o formulă simplă, aplicabilă perioadelor de după iulie 2005.

Zilele lucrate se înmulțesc cu zilele calendaristice ale lunii și se împart la zilele lucrătoare.
Zilele lucrate se înmulțesc cu zilele calendaristice ale lunii și se împart la zilele lucrătoare.

Într-o lună cu 22 de zile lucrătoare și 30 de zile calendaristice, un salariat care a lucrat toate cele 22 de zile primește 30 de zile calendaristice de vechime. Luna este completă. Dacă a lucrat doar 20 de zile, calculul devine 20 × 30 ÷ 22 = 27,27 zile calendaristice. A pierdut 2,73 zile de vechime pentru două zile de absență.

De ce pierzi mai mult decât ai lipsit

O zi lucrătoare valorează, în conversie, aproximativ 1,36 zile calendaristice, pentru că cele 30 de zile ale lunii se împart la doar 22 de zile lucrătoare. Consecința se vede direct în tabel.

Zile de absență neplătităZile calendaristice pierduteEchivalent
1 zi1,36 zile—
5 zile6,82 zileaproape o săptămână
10 zile13,64 ziledouă săptămâni
22 de zile30,00 zileo lună întreagă
30 de zile40,91 zileo lună și zece zile

Treizeci de zile de concediu fără plată pe an, timp de zece ani, înseamnă aproximativ 1,12 ani de vechime pierduți — mai mult decât suma zilelor luate.

Regulile pentru perioadele mai vechi

Formula de mai sus se aplică perioadelor de după iulie 2005. Pentru anii anteriori regulile sunt altele: între aprilie 2001 și februarie 2003 conversia ține cont de norma de lucru și de orele zilnice, iar între martie 2003 și iunie 2005 se pornește de la totalul orelor lucrate raportat la norma postului. Dacă ai lucrat în acea perioadă, cere casei de pensii calculul exact, nu îl estima singur.

Cât valorează vechimea în bani: gradațiile din sectorul public

În sectorul public, vechimea nu este o noțiune abstractă, ci o linie pe fluturașul de salariu. Legea-cadru 153/2017 stabilește cinci gradații, fiecare acordând un procent din salariul de bază. Detaliul care schimbă totul este că fiecare gradație se aplică peste salariul deja majorat, nu peste cel inițial.

Cele cinci gradații de vechime se aplică una peste alta și adaugă în total 24,5% la salariul de bază.
Cele cinci gradații de vechime se aplică una peste alta și adaugă în total 24,5% la salariul de bază.
Tranșa de vechimeGradațiaSalariulCreșterea
0–3 ani0%6.000 lei—
3–5 ani+7,5%6.450 lei+450 lei
5–10 ani+5%6.772 lei+322 lei
10–15 ani+5%7.111 lei+339 lei
15–20 ani+2,5%7.289 lei+178 lei
peste 20 de ani+2,5%7.471 lei+182 lei

Efectul compus înseamnă că cele cinci gradații nu adună 22,5%, cât ar rezulta dintr-o simplă însumare, ci 24,52%. Pe un salariu de bază de 6.000 de lei, vechimea adaugă 1.471 de lei pe lună. Gradația se acordă de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au împlinit condițiile.

Cât costă, în bani, o lună de vechime pierdută

Aici se leagă cele două calcule de mai sus, și rezultatul nu l-am găsit nicăieri. Douăzeci și două de zile de concediu fără plată îți șterg exact o lună de vechime. Acea lună nu dispare pur și simplu: împinge cu o lună mai târziu fiecare dintre cele cinci praguri de gradație.

Pragul amânat cu o lunăIncrementul pierdut
3 ani450,00 lei
5 ani322,50 lei
10 ani338,62 lei
15 ani177,78 lei
20 de ani182,22 lei
Total1.471,13 lei brut

Douăzeci și două de zile de concediu fără plată luate o singură dată, la începutul carierei, costă 1.471 de lei brut pe toată durata carierei, în sectorul public. Nu pentru că pierzi salariul pe acele zile, ci pentru că întârzii toate gradațiile.

La privat, vechimea nu valorează nimic automat

Codul muncii nu impune niciun spor de vechime în sectorul privat. Acordarea lui depinde exclusiv de contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau de sector, ori de contractul individual. Un salariat la privat nu poate cere sporul de vechime dacă nu este prevăzut undeva în scris.

 Sector publicSector privat
Sporul de vechimeobligatoriu, prin legedoar dacă e negociat
Procentelefixate de Legea 153/2017liber negociabile
La 20 de ani de vechime+24,5% garantat0% garantat
Ce rămâne în ambele cazurivechimea contează la preaviz, șomaj și pensieidentic

Concluzia practică: dacă treci din public în privat, vechimea nu se pierde — rămâne vechime în muncă și contează la pensie, la preaviz și la ajutorul de șomaj — dar sporul lunar dispare din prima lună, dacă noul contract nu îl prevede.

După 20 de ani, sporul de vechime se oprește

A cincea gradație este ultima. Un salariat din sectorul public cu 20 de ani de vechime și unul cu 40 de ani primesc exact același procent. Am comparat mecanismul cu cel din Spania, unde funcționarii primesc trienii — un supliment fix la fiecare trei ani de serviciu.

Sporul de vechime crește până la 24,5% și apoi rămâne blocat, oricâți ani mai lucrezi.
Sporul de vechime crește până la 24,5% și apoi rămâne blocat, oricâți ani mai lucrezi.
Ani de vechimeRomânia, spor din salariul de bazăSpania, trienii acumulate (grupa C1)
3 ani+7,5%1 trienio · 53 euro/lună
9 ani+12,9%3 trienii · 160 euro/lună
15 ani+21,5%5 trienii · 266 euro/lună
20 de ani+24,5%6 trienii · 320 euro/lună
30 de ani+24,5%10 trienii · 533 euro/lună
40 de ani+24,5%13 trienii · 693 euro/lună

Trieniile spaniole sunt cumulative și ireversibile, fără plafon. Sistemul românesc este mai generos în primii ani — 7,5% dintr-o dată la trei ani de vechime este mult — dar se oprește exact în momentul în care cariera intră în a doua jumătate.

Comparația nu spune că un sistem este mai bun decât celălalt: bazele salariale și structura sporurilor diferă. Dar arată clar unde se duce logica fiecăruia. România plătește loialitatea timpurie, Spania o plătește pe toată durata.

Paradoxul part-time: aceeași vechime, jumătate de pensie

Articolul 106 din Codul muncii spune că salariatul cu fracțiune de normă are aceleași drepturi ca salariatul cu normă întreagă, iar drepturile salariale se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat. Coroborat cu articolul 16 alineatul 5, rezultatul este clar: vechimea în muncă a unui part-time se calculează integral, nu proporțional.

Un an lucrat patru ore pe zi înseamnă un an de vechime, exact ca un an lucrat opt ore pe zi. Dar la pensie lucrurile stau complet diferit, pentru că punctele se calculează din salariul brut, nu din ore.

 Part-time 4 oreNormă întreagă 8 ore
Salariu brut lunar3.000 lei6.000 lei
Vechime după 10 ani10 ani10 ani
Gradația în sectorul publicidenticăidentică
Zile de concediu de odihnăminimum 20minimum 20
Durata preavizului la demisieidenticăidentică
Puncte de pensie din 10 ani3,266,53
Pensia rezultată din acești ani264 lei/lună529 lei/lună

Ca să aduni aceleași puncte de pensie ca dintr-un deceniu cu normă întreagă, îți trebuie douăzeci de ani de part-time la jumătate de salariu. Vechimea, în schimb, se acumulează la fel de repede în ambele cazuri. Part-time-ul îți protejează drepturile din Codul muncii, dar nu și pensia — exact inversul a ceea ce presupun majoritatea salariaților.

Toate tipurile de contract, de la part-time la durată determinată, și limitele lor legale sunt explicate în ghidul despre contractul individual de muncă.

Ce deschide fiecare prag de vechime

Vechimea nu crește liniar în valoare. Există praguri concrete la care un an în plus îți schimbă situația mai mult decât anii dinaintea lui.

Prag de vechimeCe se schimbă
3 lunise încheie perioada maximă de probă pentru posturile de execuție
1 an în ultimele 2se deschide dreptul la ajutor de șomaj
3 aniprima gradație de vechime în sectorul public, +7,5%
5 anidurata ajutorului de șomaj crește la 9 luni; a doua gradație
10 anidurata ajutorului de șomaj crește la 12 luni; a treia gradație
15 anistagiul minim de cotizare pentru pensie este atins
20 de aniultima gradație de vechime; după ea, sporul nu mai crește
25 de aniîncep să se acumuleze puncte de stabilitate la pensie
35 de anistagiul complet de cotizare pentru bărbați

Cum îți dovedești vechimea în 2026

Aici s-a schimbat cel mai mult. Din 1 ianuarie 2026, REGES-ONLINE a înlocuit complet Revisal, iar HG 295/2025 a modificat regulile de eliberare a adeverinței.

Trei perioade, trei surse diferite pentru dovedirea vechimii în muncă.
Trei perioade, trei surse diferite pentru dovedirea vechimii în muncă.

Extrasul din REGES-ONLINE

Pentru perioadele înregistrate electronic îți poți genera singur documentul, fără să mai ceri nimic angajatorului. Există două tipuri de extras.

  • Extrasul individual — informațiile de la un singur angajator, pentru perioada 2006–2011 sau de la 2011 încoace.
  • Extrasul centralizator — istoricul complet de angajare, de la toți angajatorii.

Ambele sunt semnate electronic de Inspecția Muncii și sunt valabile în formă digitală. Autentificarea se face cu aplicația ROeID, cu semnătură electronică calificată sau prin activarea contului la ghișeul inspectoratului teritorial de muncă.

Perioadele dinainte de 2011

Vechimea pentru munca prestată până la 31 decembrie 2010 se dovedește cu carnetul de muncă sau cu adeverință de la angajator. REGES-ONLINE nu acoperă acea perioadă. Dacă ai pierdut carnetul, se poate face reconstituirea, dar procedura durează și presupune documente din arhive.

Ce faci dacă angajatorul nu mai există

HG 295/2025 a eliminat posibilitatea de a cere adeverința de la inspectoratul teritorial de muncă. Sub vechea reglementare, HG 905/2017, ITM putea elibera adeverințe atunci când angajatorul era obiectiv în imposibilitate. Acum ordinea este alta.

  • Adresează-te operatorului de arhivă autorizat care deține documentele firmei. Arhivele Naționale sau serviciile județene îți spun cine este operatorul, în temeiul Legii 16/1996.
  • Dacă arhiva refuză, poți acționa în instanță; instanța poate obliga la eliberarea dovezii raporturilor de muncă, potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 2 din 15 februarie 2016.
  • În paralel, cere de la Casa Națională de Pensii Publice adeverința de stagii de cotizare, care reflectă ce s-a declarat efectiv pentru tine.

Ce trebuie să conțină adeverința

O adeverință incompletă este la fel de inutilă ca una lipsă. Verifică să cuprindă datele de identificare, numărul și data contractului, durata angajării, funcțiile ocupate, modificările și suspendările contractului, valoarea salariului de bază inclusiv sporurile care intră în calculul punctajului, vechimea în muncă, în profesie și în specialitate, perioadele de concediu fără plată și absențele nemotivate.

Angajatorul are 15 zile lucrătoare de la cererea scrisă să elibereze adeverința. Nerespectarea termenului se sancționează cu amendă între 3.000 și 5.000 de lei.

Cât valorează un an de vechime la pensie

Dincolo de gradație, fiecare an de vechime contează la pensie — dar nu toți în aceeași măsură. Am calculat cât adaugă fiecare an suplimentar, la un salariu brut constant de 6.000 de lei, folosind formula din calculatorul de pensie.

Anii lucrați după ce ieși la pensie valorează mai puțin, pentru că nu mai aduc puncte de stabilitate; am pus cifrele în articolul despre cumulul pensiei cu salariul.

Anul lucratCreșterea pensieiPe 20 de ani de pensie
Al 15-lea an52,87 lei/lună12.689 lei
Al 21-lea an52,87 lei/lună12.689 lei
Al 27-lea an (25–30)93,37 lei/lună22.409 lei
Al 32-lea an (30–35)113,62 lei/lună27.269 lei
Al 37-lea an (peste 35)133,87 lei/lună32.129 lei

Diferența vine din punctele de stabilitate, care se acordă doar peste 25 de ani de stagiu și cresc în trepte. Același an de muncă, la același salariu, valorează de două ori și jumătate mai mult dacă este lucrat după 35 de ani de vechime.

Greșeli frecvente

Confunzi vechimea cu stagiul de cotizare

Perioada de șomaj indemnizat nu îți crește vechimea în muncă, dar îți crește stagiul de cotizare. Facultatea la zi, la fel. Invers, un contract part-time îți crește vechimea integral, dar stagiul la jumătate din valoare.

Crezi că o zi de absență costă o zi de vechime

Costă 1,36. Este cea mai frecventă subestimare, iar pe concedii fără plată lungi diferența devine semnificativă.

Mergi la ITM după adeverință

Din 2026 nu mai eliberează. Documentul vine de la angajator sau ți-l generezi din REGES-ONLINE.

Aștepți sporul de vechime la privat

Nu este obligatoriu. Dacă nu scrie în contractul individual sau în cel colectiv, nu se acordă, indiferent câți ani ai.

Întrebări frecvente

Cum se calculează vechimea în muncă?

Se socotește în zile calendaristice. Zilele lucrate raportate de angajator se înmulțesc cu numărul zilelor calendaristice ale lunii și se împart la numărul zilelor lucrătoare. Formula se aplică perioadelor de după iulie 2005.

Câte zile de vechime pierd pentru o zi de absență?

Aproximativ 1,36 zile calendaristice, într-o lună cu 30 de zile și 22 de zile lucrătoare. Zece zile de concediu fără plată înseamnă 13,64 zile de vechime pierdute.

Concediul fără plată se ia în calculul vechimii?

Nu, cu o excepție: concediul fără plată acordat pentru formare profesională constituie vechime în muncă.

Concediul medical se ia în calculul vechimii?

Da. Perioada de concediu medical constituie atât vechime în muncă, cât și stagiu de cotizare pentru pensie.

Șomajul se ia în calculul vechimii în muncă?

Nu constituie vechime în muncă, dar perioada de șomaj indemnizat se ia în calcul ca stagiu de cotizare pentru pensie.

Facultatea contează la vechimea în muncă?

Nu. Studiile universitare la zi nu constituie vechime în muncă, dar se iau în calcul ca perioadă asimilată la stagiul de cotizare, cu 0,25 puncte pe an.

Part-time-ul se calculează proporțional la vechime?

Nu. Vechimea în muncă a unui salariat cu fracțiune de normă se calculează integral, conform articolului 16 alineatul 5 din Codul muncii. Doar punctele de pensie sunt proporționale cu salariul.

Cât este sporul de vechime în 2026?

În sectorul public, cinci gradații: 7,5% la 3 ani, apoi 5%, 5%, 2,5% și 2,5%, fiecare aplicată peste salariul deja majorat. În total 24,5% la 20 de ani de vechime. În sectorul privat nu este obligatoriu.

Sporul de vechime este obligatoriu la privat?

Nu. Codul muncii nu îl impune. Se acordă doar dacă este prevăzut în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual.

Sporul de vechime mai crește după 20 de ani?

Nu. A cincea gradație este ultima. Un salariat cu 20 de ani și unul cu 40 de ani de vechime primesc exact același procent.

De unde îmi iau adeverința de vechime în 2026?

De la angajator, care are 15 zile lucrătoare să o elibereze, sau ți-o generezi singur din REGES-ONLINE. Inspectoratul teritorial de muncă nu o mai eliberează, după HG 295/2025.

Ce este REGES-ONLINE?

Noul registru electronic al salariaților, obligatoriu de la 1 ianuarie 2026, care a înlocuit complet Revisal. Angajatorii raportează în el contractele, iar salariații își pot consulta și descărca datele.

Cum îmi fac cont în REGES-ONLINE?

Prin aplicația ROeID, cu semnătură electronică calificată sau prin activarea contului la ghișeul inspectoratului teritorial de muncă.

Ce fac dacă firma la care am lucrat nu mai există?

Te adresezi operatorului de arhivă autorizat care deține documentele, identificat prin Arhivele Naționale. Dacă arhiva refuză, poți acționa în instanță. În paralel, ceri de la Casa de Pensii adeverința de stagii de cotizare.

Cum dovedesc vechimea dinainte de 2011?

Cu carnetul de muncă sau cu adeverință de la angajator. REGES-ONLINE nu acoperă perioadele anterioare anului 2011.

Ce trebuie să conțină adeverința de vechime?

Datele de identificare, numărul și data contractului, durata angajării, funcțiile ocupate, modificările și suspendările, salariul de bază și sporurile care intră în punctaj, vechimea în muncă și în specialitate, concediile fără plată și absențele nemotivate.

Care este diferența dintre vechimea în muncă și vechimea în specialitate?

Vechimea în muncă acoperă orice activitate cu contract individual de muncă. Vechimea în specialitate acoperă doar activitatea desfășurată în profesia sau specializarea ta și se folosește la ocuparea posturilor din sectorul public.

Vechimea în muncă se pierde dacă schimb angajatorul?

Nu. Vechimea se cumulează de la toți angajatorii. Ce se poate pierde este sporul de vechime, dacă treci la un angajator privat care nu îl acordă.

Surse și legislație

Articole similare

Alexandru Ionescu

Alexandru Ionescu este autorul conținutului de pe calculmeu.com. Scrie despre salarizare și legislația muncii din România — calculul salariului net și brut, concedii, pensii, vechime în muncă și drepturile angajaților — urmărind modificările legislative (Codul Muncii, hotărârile de guvern privind salariul minim, valoarea punctului de pensie) pentru a menține articolele și calculatoarele de pe site actualizate. Obiectivul său este să transforme textele legislative, adesea greu de urmărit, în explicații clare și exemple practice, utile atât angajaților, cât și angajatorilor. Pentru sugestii, întrebări sau semnalarea unei erori într-un articol, îl poți contacta la calculmeu@gmail.com.

3 comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *